Despre hrănirea porumbeilor de la lotul de zbor în timpul sezonului de concursuri știm, întâi de toate, că este foarte importantă. Marele Pros Roosen spunea că „hrănirea este o artă”, ceea ce ne face să credem că, în funcție de cum sunt hrăniți porumbeii, putem avea un sezon reușit sau unul catastrofal. Indiscutabil, expresia „cum ne hrănim porumbeii” cuprinde o varietate de sensuri și se referă la amestecurile folosite, valoarea energetică sau proteică a acestora, tipurile de semințe pe care le conțin, plus o mulțime de alte aspecte care trebuie urmărite.

Întâi de toate trebuie luat în calcul faptul că o diferențiere majoră în felul de hrănire al porumbeilor este marcată de categoria de distanță. În funcție de categoria pentru care porumbeii concurează, amestecurile de hrană sunt total diferite pentru că efortul va fi unul diferit și, nu în ultimul rând, viteza de zbor va fi una diferită.

Pentru etapele de viteză și demifond crescătorii mizează pe o explozie de energie
Concursurile de distanță scurtă sunt caracterizate de vitezele foarte mari cu care porumbeii se deplasează până la crescătorii. În timpul unui astfel de zbor mușchii sunt supuși unui tip de efort aparte, iar resursele de energie poartă o altă încărcătură. Din acest motiv, porumbeii de viteză și demifond au nevoie de hrană care să le ofere suficienți carbohidrați, în special cu absorție rapidă. Gheorghe Șofron (foto stânga), un foarte cunoscut crescător din Brașov și multiplu campion național la viteză și demifond, acordă o atenție deosebită hrănirii porumbeilor și este unul dintre puținii crescători care își face singur tipurile de amestec. „Când porumbeii sosesc de la concurs, dar și a doua zi, primesc exclusiv un amestec ușor, din semințe mici. Apoi, puțin câte puțin, încep să adaug porumb, mazăre și floarea-soarelui pentru a își reface rezervele. În ultimele două zile le măresc doza de porumb pentru un aport mai mare de carbohidrați, iar în ziua îmbarcării primesc același amestec ca la sosire. Foarte important este să folosim, la plecare, semințe care nu necesită foarte multă apă. Mazărea, floarea-soarelui și porumbul sunt semințe care asigură tot necesarul de nutrienți, astfel că în ziua îmbarcării porumbeii trebuie să mănânce un amestec ușor, doar pentru a nu pleca flămânzi. Folosesc, de asemenea, ovăz și orez. Ovăzul apare în mâncarea lor miercuri și joi, iar orezul în ziua îmbarcării, cu mențiunea că orezul este pus în apă cu o oră-două înainte de a fi servit pentru a asigura porumbeilor un plus de hidratare”, a precizat Gheorghe Șofron.
La fel de popular grație rezultatelor sale, Adrian Mărculescu (foto dreapta) din Satu-Mare are un adevărat sistem când vine vorba de hrănirea porumbeilor săi. Inclusiv vântul determină felul și cantitatea de mâncare pe care porumbeii lui Adrian Mărculescu o vor primi. „La sosirea din concurs porumbeii primesc hrană bogată în proteină, după care încep să le administrez hrană depurativă. În funcție de distanța etapei, de vânt sau de temperatură încep pregătirea lor. La etapele scurte trebuie mers pe o explozie de enegie, motiv pentru care porumbeii primesc hrană care să conțină cabohidrați și proteină în cantități progresive până în ziua îmbarcării”, a precizat Adrian.

La etapele de fond și maraton grăsimea este principala sursă de energie
Când vine vorba de cursele de distanță, porumbeii au nevoie de o cantitate mult mai mare de energie. Conform celor mai multe păreri, grăsimea este nutrientul cu cel mai mare aport energetic, motiv pentru care nu trebuie să lipsească din hrana folosită pentru pregătirea porumbeilor de fond și maraton. De aceeași părere este și Florin Petrache, care își hrănește porumbeii cu foarte mare atenție. „Începând cu anul trecut am folosit gama de amestecuri Bayers. Înainte de îmbarcarea pentru etapele de fond, în amestecul Energy adaug porumb moldovenesc cu bob mic pentru un aport de carbohidrați. În schimb, la etapele de maraton, la amestecul Long distance adaug un procent din amestecul Koopman pentru un plus de grăsime. Din punctul meu de vedere, pentru o cursă de fond în condiții normale, carbohidrații sunt esențiali, în timp ce la maraton sunt mai importante rezervele de grăsime, pentru că porumbeii trebuie să petreacă multe ore în zbor. De exemplu, eu și la sosire le dau tot mâncare bogată în grăsimi, chiar dacă majoritatea crescătorilor așteaptă porumbeii cu hrană ușoară. În trecut am făcut un experiment. Am pus două hrănitori în compartiment, în una fiind hrană depurativă, iar în cealaltă hrană bogată în grăsimi. Când au sosit de la concurs, porumbeii nici nu s-au atins de hrana depurativă. De atunci folosesc această variantă și abia de a doua zi porumbeii primesc hrană mai ușoară”, ne-a declarat Florin Petrache (foto stânga).
Un mod de hrănire foarte interesant folosește și Ciprian Pop din Nistrița-Năsăud, multiplu campion național la categoria Fond. „Amestecul de bază pe care îl folosesc eu este făcut de mine și copiază aproape în totalitate amestecul Champion Plus de la Versele Laga. În funcție de situație, la acest amestec adaug Energy sau Champion de la Versele Laga. Spre exemplu, începând cu prima masă după concurs și terminând cu ultima masă înainte de îmbarcare, programul de hrănire este următorul: la sosire primesc hrană sport, a doua zi și prima masă de a treia zi primesc hrană depurativă; în ultimele trei zile înainte de îmbarcare primesc două mese cu 50% depurativ și 50% sport, următoarele 3 mese sunt cu hrană sport 100%, iar ultima masă este cu amestecul Energy 100%. Dacă semnele sunt că va fi o etapă grea, suplimentez cu 10% porumb”, a explicat Ciprian Pop.

Așadar, putem observa că cei patru crescători amintiți folosesc diferite sisteme de hrănire, diferențiate de categoriile pentru care concurează, dar și de viziunea fiecăruia despre cum trebuie hrăniți porumbeii din lotul de zbor. Se poate observa însă destul de clar că pentru etapele de viteză sunt folosite amestecuri de hrană care oferă porumbeilor energie pe termen scurt, generată în general de carbohidrați, în timp ce la cursele de distanță se merge preponderent pe tipuri de hrană care să asigure porumbeilor rezerve de grăsime.