Pentru columbofilia bucureșteană și cea românească, crescătorul Gheorghe Mărgelatu este un nume de referință. Pionier al sportului cu porumbei voiajori, Gheorghe Mărgelatu face parte din prima generație de columbofili români importanți, precursori ai ceea ce reprezintă azi fenomenul columbofil românesc. Gheorghe Mărgelatu poate fi așezat fără rezerve printre cei care au ridicat nivelul columbofiliei în România, concurând încă din anul 1956 cu rezultate remarcabile.

Atunci când a devenit membru columbofil al asociației care activa în București, Gheorghe Mărgelatu avea doar 14 ani. A avut destul de multe peripeții de-a lungul carierei sale de columbofil, făcând mai multe tandemuri, iar acum, în cele din urmă, concurează dintr-o volieră construită pe blocul în care locuiește. Etapele de viteză, demifond și general sunt favoritele sale, categorii la care a fost de mai multe ori campion național și participant la expozițiile columbofile internaționale.

Membru al asociației columbofile din 1956
Gheorghe Mărgelatu nu este doar unul dintre cei mai vârstnici columbofili din România, ci este și unul dintre cei mai vechi membrii activi. Columbofilul bucureștean concurează de nu mai puțin de 64 de ani, perioadă în care a cunoscut din plin culmile performanței. „Sunt născut pe 26 iunie 1942, iar la concursuri particip din anul 1956. Ca să mă pot înscrie a fost nevoie să vină tata cu mine, pentru că eram minor și aveam nevoie de o derogare. Pasiunea mea pentru porumbei se datorează unui vecin, Gheorghiță Mitroi, care avea porumbei și de la care am preluat și eu acest „microb”. A fost totul foarte bine până în anul 1986, când autoritățile au demolat cartierul în care locuiam. Atunci am avut mai multe oferte de a face tandem cu alți crescători din București. În cele din urmă, am făcut tandem cu domnul Nicolae Romanciuc din Chitila, dar nu am concurat decât doi ani împreună, pentru că dânsul a murit și mi-am dat seama că e mai bine să plec de acolo. Apoi am făcut tandem cu un columbofil tot din capitală, Nicolae Pîrlea, împreună cu care am concurat tot doi ani de zile. La un moment dat, mama lui nu mi-a mai dat voie să intru în curte. Deși mersesem cu aproximativ 40 de porumbei, mi-a adus respectivul, după o perioadă, 21 de porumbei care nu erau ai mei și nici nu aveau treabă cu porumbeii mei. Atunci am vrut să mă las, dar nu am rezistat. Mi-am cumpărat un teren în anul următor, pe strada Plutașilor, am făcut o construcție și volieră pentru porumbei, dar, după un timp, am primit o citație că trebuie să părăsesc locul respectiv. Eu cumpărasem terenul cu chitanță de mână și cu martori, așa cum se făcea atunci. Fiul doamnei de la care cumpărasem eu terenul îl vânduse între timp unui avocat, care își făcuse actele pentru el. I-am dat în judecată, dar am fost nevoit să renunț pentru că nu aveam nicio șansă. Au urmat alte tandemuri, alte peripeții și, într-un final, din anul 2010, mi-am construit o volieră pe bloc, din care concurez și acum. În total, am făcut nu mai puțin de 13 crescătorii în locurile prin care am trecut”.

A început să concureze cu porumbei Bricoux, dar cei care l-au făcut faimos au fost porumbeii de la Raoul van Spitael
Încă de la început, Gheorghe Mărgelatu s-a orientat către cei mai buni porumbei de curse din acea vreme, lucru pe care putem spune că îl face și acum. A concurat mai multe sezoane cu porumbei preponderent de Bricoux, dar infuzia de porumbei Van Spitael, via Corneliu Crețulescu, a fost decisivă. Începând cu acești porumbei, rezultatele lui Gheorghe Mărgelatu au început să fie tot mai bune. „Prima dată au fost porumbeii Bricoux, pe care îi adusese Traian Nițescu. Apoi am avut o linie de porumbei nemți, iar după asta, Corneliu Crețulescu a adus porumbei din Belgia. Erau două perechi de la Raoul Van Spitael și mai mulți porumbei Vanhee, Dordin etc. Porumbeii Van Spiatel nu erau chiar foarte frumoși ca aspect, dar aveau multe calități fizice. Eu eram prieten cu domnul Crețulescu, îl vizitam de multe ori și am rămas plăcut impresionat de acești porumbei. Mi-am dat seama că pot face treabă cu ei și am luat patru perechi de tineri. I-am încrucișat cu porumbeii mei și am avut foarte repede rezultate cu ei. Acum, aproximativ 60% din porumbeii mei sunt pe linie de Gaby Vandenabeele”.

Practică văduvia din anul 1970
Deși poate părea surprinzător, Gheorghe Mărgelatu își concurează porumbeii la văduvie încă din anul 1970. Atunci a descoperit această metodă și susține că este printre primii crescători din țară care a folosit văduvia. Tot de atunci, lotul de porumbei de zbor al lui Gheorghe Mărgelatu este format doar din masculi. „Eu și cu doctorul Dumitru Paul am fost primii crescători din România care am practicat văduvia. Primeam buletinul federal din Belgia încă din anul 1970. Cu unul dintre acestea am mers la un birou de traduceri și așa am aflat de metoda văduviei. Asta se întâmpla undeva prin anul 1970. Primul sezon la văduvie fost unul extraordinar. Concuram în tandem atunci și îmi amintesc că am luat în jur de 80 de diplome. De atunci concurez la văduvie și doar cu masculii. Pentru acest sezon, de exemplu, am un lot de 50 de masculi văduvi”.

Pregătirea și recuperarea porumbeilor
Ca și acum, în vremea de început a carierei sale de columbofil, Gheorghe Mărgelatu a pus mare accent pe produsele naturiste, atât pentru întreținerea porumbeilor săi, cât și pentru pregătirea sau recuperarea după un concurs. Mai mult decât atât, consideră că produsele pentru porumbei, în mare parte, sunt doar o risipă de bani. „Ca să fac o glumă, așa cum au spus Frații Janssen, că dacă nu se descoperea văduvia, nu îi bătea nimeni niciodată, așa pot să spun și eu că, dacă nu apăreau produsele pentru porumbei, nu mă bătea nimeni, chiar și la această vârstă. Eu am folosit întotdeauna produse ca mierea de albină, polenul, cătina și ceaiurile de toate feluri. Vă spun sincer că în vremea aceea, când zburam peste munte, până la Cluj nu pierdeam niciun porumbel. Am fost clasificator și responsabil cu reglarea ceasurilor. Am prins vremea când se concura cu ceas de mână băgat în borcan și sigilat și cu clasamente făcute de mână, cu creionul. Vreau să vă spun că viteza medie cu care soseau porumbeii nu diferea față de azi, când sunt folosite atâtea produse”.

La nivel național, rezultatele lui Gheorghe Mărgelatu au fost deosebit de numeroase. Totodată, începând cu anul 1972, columbofilul bucureștean a participat la nu mai puțin de șapte expoziții internaționale: Spartakiada din anul 1972 din Erfurt, Germania; doi porumbei în Olimpiada columbofilă din 1973, ținută la Dusseldorf; Spartakiada din 1974, organizată la Novi Sad, în fost Iugoslavie și Olimpiada columbofilă din 1979, ținută la Amterdam. Face parte din prima generație de maeștri emeriți, iar despre premiul oferit de Federația Națională a Crescătorilor de Porumbei din România spune că l-a onorat și i-a conferit sentimentul că a avut o carieră columbofilă care este apreciată din plin.