Data de 11 octombrie reprezintă o zi de referinţă pentru sportul colmbofil românesc. Este ziua în care, la începutul secolului trecut, în anul 1903, la Buftea, se năştea maiorul Traian Niţescu, părintele columbofiliei româneşti şi fondatorul societăţii „Columba“, prima entitate columbofilă cu personalitate juridică din România. Tot de numele său se leagă şi primele importuri de porumbei de la crescători consacraţi din Belgia şi Germania, porumbei care au asigurat fondului genetic al columbofililor autohtoni pentru o lungă perioadă de timp.

Considerat, pe bună dreptate, drept întemeietorul sportului columbofil românesc, maiorul Traian Niţescu s-a născut lângă Bucureşti, în localitatea Buftea. În perioada interbelică s-a luptat şi a reuşit să înfiinţeze prima entitate columbofilă cu personalitate juridică din România. Se întâmpla la data de 21 martie 1939 când, la tribunal, sub nr. 46 din 1939, a fost înscrisă societatea „Columba“, care avea următorul consiliu de conducere: fondator preşedinte: col (rez.) Xenofon Roman, consilier tehnic: locotenent Traian Niţescu, secretar: Anton Tomasevschi, jurist consult: Adis Anastasiu, avocat: Aurel Puiu, locotenent în rezerva Marin Niţescu, inginer Jean Niţescu, inginer Adrian Niţescu, Anastasie Angelescu, cenzori: C. Dobrescu, Alex. Cristescu, Constantin Cantacuzino.
Un an mai târziu, în data de 29 octombrie 1940, tot la insistenţele şi iniţiativa maiorului Niţescu, apare Decretul nr. 3627 care, pentru prima data în România, autorizează înfiinţarea şi organizarea columbăriilor civile. Este momentul în care, practic, columbofilia civilă românească prinde contur.
Decretul cuprindea 7 capitole principale:
– organizarea columbofiliei naţionale;
– înfiinţarea staţiunilor civile de porumbei călători;
– îndatoririle posesorilor de porumbei călători;
– măsuri de protecţie şi asigurare;
– drepturile autorităţilor;
– prevederi penale;
– dispoziţiuni finale.

Din păcate, cel de-Al Doilea Război Mondial, care pusese deja stăpânire pe întregul continent, a dat peste cap mai toate aspectele vieţii cotidiene, astfel că, începând cu vara lui 1941, activitatea societăţii „Columba“ a fost aproape sistată. Situaţia s-a schimbat în ianuarie 1948 când, după conferinţa de la Institutul Naţional Zootehnic din Bucureşti, Traian Niţescu, a fost ales preşedintele Uniunii Columbofile din România. La acel eveniment, maiorul Niţescu a susţinut un discurs memorabil, încheiat apoteotic cu celebra lozincă „Trăiască România, Trăiască Regele Mihai I, trăiască prietenia sinceră între ţara noastră şi marii noştri aliaţi: Anglia şi Statele Unite ale Americii“. Din păcate, cuvintele rostite atunci nu au făcut decât să grăbească arestarea sa, în anul 1949, de către Securitate care, la ordinele Moscovei, a arestat majoritatea ofiţerilor armatei române. Maiorul Niţescu, alături de mulţi dintre camarazii săi, au fost trimişi la canal şi în închisorile de la Sighet şi Gherla, unde cei mai mulţi au murit din pricina tratamentului inuman la care au fost supuşi. Părintele columbofiliei româneşti s-a stins din viaţăla data de 19 mai 1957, la penitenciarul Gherla, fiind înmormântat într-o groapă comună. Un final tragic pentru o personalitate a societăţii româneşti din perioada interbelică, un om dedicat trup şi suflet unui sport nobil şi extrem de îndrăgit de sutele de mii de crescători care i-au urmat pasiunea.

Maiorul Traian Niţescu a lăsat în urma sa, pe lângă moştenirea reprezentată de societatea „Columba“, un preţios fond genetic obţinut între anii 1936 şi 1938 când, prin eforturi uriaşe şi sacrificii pe măsură, a reuşit să importe şase porumbei din Germania, de la Iosef Mohr din Aachen, precum şi treizeci de porumbei de la celebrul Arthur Bricoux din Jolimont, Belgia. Aceste păsări au constituit, practic, punctul de plecare pentru columbofilia românească şi i-au asigurat lui Traian Niţescu un loc de cinste în istoria acestui sport şi, deopotrivă, în istoria ţării!