DoljGeneralLVoliere

Ion Lungu, un columbofil emblematic al Olteniei

Ion Lungu, sau nea Ioniță, așa cum este cunoscut de toată suflarea columbofilă românească, este unul dintre columbofilii exponențiali ai județului Dolj. Din anul 1983 concurează continuu ca membru al Asociației Columbofile „Ioan-Gelu Gătejescu”, timp în care a devenit de mai multe ori campion național, atât la porumbei, cât și la crescători, participant la Olimpiada Columbofilă și la Cupa Europei, maestru al sportului columbofil și membru de onoare al Federației Naționale a Crescătorilor de Porumbei din România.

Originar din Salcia, județul Mehedinți, Ion Lungu este pasionat de porumbei încă din copilărie. Undeva înainte de anul 1970, adică în jurul vârstei sale de douăzeci de ani, ia contact cu primii porumbei de concurs, pentru ca înainte de anul 1980 să achiziționeze mai mulți porumbei voiajori de la profesorul Dan Bălășoiu din Vânători. Începând cu anul anul 1975 concurează ca membru al clubului Vânători, iar în anul 1983 devine membru al Asociației Columbofile Dolj și în scurt timp avea să experimenteze din plin bucuriile columbofiliei.

Ion Lungu: „Am construit o volieră pe bloc, care avea doi metri lungime, 1,8 metri lățime și 1,4 metri înălțime”

Pentru a putea să concureze și după mutarea în Craiova, Ion Lungu a fost nevoit să își construiască o volieră pe blocul în care locuia. Dimensiunile acesteia seamănau cu ceea ce azi am numi un compartiment individual pentru o pereche de reproducție, însă a fost suficient pentru crescătorul doljean să ajungă până pe cea mai înaltă treaptă a podiumului național și în competițiile internaționale. „Eu am terminat școala la Craiova, dar porumbeii îi aveam la Mehedinți. În tot acest timp am mers în piață, unde se întâlneau crescătorii, am făcut cunoștință cu ei și am învățat fel de fel de lucruri despre porumbei. În anul 1983 m-am mutat definitiv în Craiova. Pentru porumbei am construit o volieră pe bloc, care avea doi metri lungime, 1,8 metri lățime și 1,4 metri înălțime. Când a văzut-o un prieten mi-a zis că seamănă cu un stup de albine. Țineam undeva la 22-24 de porumbei, pentru că nu aveam spațiu pentru mai mulți. Matcă nu aveam deloc. Când m-am mutat în Craiova, pe lângă porumbeii mei, am primit porumbei de la mai mulți crescători, între care i-aş aminti pe Gelu Gătejescu sau pe Haralambie Firescu”.

Drumul către podiumul național a trecut prin Tatabanya

Un punct de cotitură în activitatea columbofilă a lui Ion Lungu a fost etapa de la Tatabanya din anul 1995. Fiind delegat cu lansarea porumbeilor, a avut ocazia să îl viziteze pe cunoscutul crescător maghiar Janos Horvath, de la care a cumpărat și a primit cadou mai mulți porumbei. Un an mai târziu, în 1996, Ion Lungu devenea campion național la categoria Viteză și vicecampion național la categoria Viteză Crescător. „Domnul Gelu Gătejescu m-a rugat să merg delegat în Ungaria, la un zbor de Tatabanya. Acolo ne aștepta un mare crescător maghiar, Janos Horvath, care urma să ne confirme lansarea. Asta se întâmpla în anul 1995. Am ajuns cu porumbeii, am lansat și am petrecut mai multe ore la el în curte. Nu am reușit să ne înțelegem, asta până când a venit un crescător de la Miercurea Ciuc, Ladislau Bathory, cu care eu mă cunoșteam și care a putut să ne traducă. Prin el m-am prezentat ca și crescător și i-am cerut lui Janos Horvath, dacă îmi poate da, contra cost, porumbei. Atunci am primit un răspuns care m-a durut. Mi-a zis că nu am eu bani să cumpăr porumbei de la el. Din discuții și-a mai schimbat impresia despre mine și, la un moment dat, a rupt o hârtie dintr-un bonier, pe care a scris „boxa 24 și boxa 28” și i-a dat-o lui Ladislau. Atunci Ladislau mi-a zis că l-a trimis în volieră, la boxele 24 și 28, să ia câte un pui din fiecare boxă. A venit cu puii, un albastru și un solzat-list. Am întrebat cât mă costă și mi-a zis că 50 de mărci bucata. Atunci i-am zis că nu am bani decât pentru unul, dar crescătorul ungar mi-a zis că nu este problemă. O să îi aduc banii pentru celălalt peste două săptămâni, când voi merge din nou ca delegat. Am luat puii și peste două săptămâni m-am întors în Ungaria, i-am dat banii și alte suveniruri pe care i le adusesem din România. Mi-a spus să trec pe la el după ce lansăm porumbeii, pentru că mergeam la Brno. Am trecut la întoarcere și mi-a dat cinci pui neinelați. I-am adus la mine și i-am inelat. Toți cinci puii au fost femele, iar pe două dintre ele le-am dat cadou unui prieten. Celelalte trei le-am zburat”.

Trei porumbei unici

Porumbeii achiziționați de la Janos Horvath și-au pus imediat amprenta asupra crescătoriei lui Ion Lungu. În anul 1996, femela 074902, una dintre cele cinci primite cadou de la crescătorul maghiar, a ieșit campioană națională la categoria Viteză și cu ea în echipă, Ion Lungu devenea și vicecampion național la categoria Viteză Crescător. Un an mai târziu, în 1997, aceeași femelă a fost locul 1 național Viteză Palmares și locul 2 național Viteză, iar la crescători, Ion Lungu câștiga locul 1 național Viteză Crescători Palmares și locul 2 național Viteză Crescători. Unul dintre cei doi pui cumpărați în 1995 de la Janos Horvath avea să reproducă, în 1997, un alt porumbel deosebit: RO-97-022068. Primul rezultat important al acestui mascul a venit în anul 2000, când în Expoziția Națională de la Cluj a ocupat locul 5 la categoria General. De pe această poziție, în 2001 a reușit să câștige locul 1 național General Palmares și să participe la Olimpiada Columbofilă de la Capetown, unde a ocupat locul 25. Însă, poate cel mai cunoscut porumbel al lui Ion Lungu a fost masculul RO-99-114012. În 1998, Origel Parcea, crescător care concurase în București, dar care acum locuia în Craiova, și Ion Lungu au hotărât să concureze în tandem. Roadele colaborării s-au văzut imediat. Cel mai bun produs al tandemului a fost masculul RO-99-114012, numit „12-le”, porumbel care în anul 2003 a ocupat locul 1 național Fond Palmares și locul 2 la Cupa Europei. În afară de aceste două rezultate, la nivel de provincie și județ, „12-le” a câștigat zeci de trofee, indiferent de categorie, concurând timp de cinci sezoane.

Ion Lungu: „Pentru mine, columbofilia a fost tera
pie”
Într-un moment în care columbofilia depășește uneori nivelul de pasiune, columbofilul Ion Lungu spune că, pentru el, „columbofilia a fost terapie”. În acest fel o înțelege și acum, chiar dacă poate observa că și-a mai pierdut din contururile de altădată. „La porumbei aveam un program foarte fix. La ora 06:00 dimineața ieșeau la antrenament, iar la ora 08:00 primeau masa. După-amiază, la ora 17:00 îi scoteam din nou la antrenament, indiferent de cum era vremea. În fiecare zi, hrana lor era spălată și pusă la uscat pentru masa următoare. La sosire, așteptam porumbeii cu miere de albină și lămâie în apă. Tăiam colțurile de la o pâine, le băgam în cuptor, le coceam, apoi le luam și le fărâmițam. Cu asta îi așteptam când soseau. În fiecare boxă aveam pusă câte o cutie de conservă, iar după ce le serveam hrana, le puneam câte o linguriță de amestec de in, sorg, rapiță, floarea-soarelui și alte semințe. Stăteam în volieră cu ei ore în șir. Aveam o legătură foarte puternică cu ei. Porumbeii mi-au oferit foarte multe bucurii și aș fi nevoit să stau ore în șir să le povestesc pe toate”.
În anul 2010, din cauza unor lucrări la acoperișul blocului în care locuiește, Ion Lungu a fost nevoit să își mute crescătoria. Din noua locație participă la toate concursurile asociației și este încă un columbofil implicat, iar după o activitate columbofilă de peste 30 de ani la cel mai înalt nivel, consideră că sportul columbofil românesc se află în prezent la cel mai înalt nivel al său de dezvoltare. „Trăim alte vremuri decât cele în care am luat eu microbul. Columbofilia a progresat fantastic pe plan naţional şi ar trebui cu toţii să ne mândrim că sunt printre primele ţări din Europa! Suntem la un nivel foarte înalt din toate punctele de vedere!“, a conchis nea Ioniţă.

Previous post

Tiberiu Gruia, un columbofil cu peste cinci decenii de activitate la standarde înalte

Next post

Columbofilul Marin Badea, o viaţă dedicată maratonului

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Racing Pigeons

Racing Pigeons